Senatorii USR au votat, astăzi, împotriva inițiativei legislative Dragnea-Tăriceanu privind declasificarea unor documente, printre care hotărârea CSAT 17/2005 privind combaterea corupției, care stă la baza mai multor protocoale încheiate de instituţii ale statului cu SRI.
„Deși inițiatorii legii vorbesc despre principiul transparentizării, în realitate se oferă acces la informații clasificate Președintelui Comisiei de control SRI- care este numit politic și care, atenție, va decide pe persoană fizică dacă face public documentul respectiv sau îl păstrează pentru uzul intern al partidului din care face parte. Pentru domnii Dragnea și Tăriceanu, însă, transparența pare să fie tot ce contează. Transparența pe care o pot folosi în instanță, în apărarea lor, eventual obținând și daune de la cetățenii români, așa cum prevede această controversată inițiativă legislativă”, spune senatorul USR, George Dircă.
În pofida argumentelor asupra consecințelor catastrofale pentru sistemul judiciar din România, și în pofida prevederilor regulamentului Senatului, coaliția PSD-ALDE și susținută de senatorii PMP și UDMR, au votat pentru o lege care ar împieta lupta anti-corupție, o lege cu dedicație impunându-și și de această dată votul.
„Senatul nu poate fi casa de avocatură a condamnatului penal Dragnea Liviu. PSD trebuie să înțeleagă că nu poate susține în Parlamentul României initiative legislative propuse de un condamnat penal, Liviu Dragnea, care sunt menite să-l salveze pe același condamntat penal, Liviu Dragnea, de la încă o condamnare penală. PSD trebuie să legifereze, în virtutea mandatului primit, pentru toți românii, nu doar pentru unul. Astăzi este mai clar ca niciodată cât de importantă este inițiativa #fărăpenali, susținută de USR”, mai spune senatorul USR, George Dircă.
Inițiativa legislativă, semnată de președinții celor două camere ale Parlamentului, Călin Popescu-Tăriceanu și, respectiv, Liviu Dragnea, precum și de deputatul ALDE, Mircea Gheorge Drăghici, a intrat azi la vot în plenul Senatului și prevede că persoanele care se consideră vătămate într-un drept ori într-un interes legitim de efectele produse de documentele declasificate au posibilitatea, în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a legii, să se adreseze instanţelor, cu acţiuni în revizuire, pretenţii, răspundere civilă delictuală, pentru constatarea încălcării drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi repararea prejudiciului suferit.