Suntem foarte tineri în politică și, prin urmare, avem un rol de outsider atât în plan național, cât mai ales local, pe care ni l-am asumat fără ezitare. În fiecare zi ne confruntăm cu situații diverse, de la polițistul pe care îl apucă hlizitul în momentul în care primește notificarea privind strângerea de semnături pentru ”Fără penali în funcții publice” la funcționărimea ofticată că este nevoită să primească încă o cerere pe 544 de la ”ăia de la USR care nu muncesc”.

Mai nou însă, am avut parte de o nouă experiență. Am fost nevoiți să depunem câte o plângere penală la Parchetul de pe lângă Judecătoria Tulcea, respectiv la IPJ Tulcea, pentru abuz în serviciu (exercitarea cu rea-voință a funcției publice) împotriva Primăriei Municipiului Tulcea, a Consiliului Local și a angajaților Direcției de Întreținere și Administrare a Patrimoniului. Motivul îl constituie taxarea cu 1.635 lei/lună a amplasării cortului din Piața Civică (pe o suprafață de 6 mp) la care strângem semnături pentru inițiativa cetățenească ”Fără penali în funcții publice”. 
Adică 272,6 lei/mp/lună.

Juriștii Direcției de Întreținere și Administrare a Patrimoniului Tulcea au considerat că această inițiativă cetățenească (de pe urma căreia nu există niciun beneficiu patrimonial sau financiar și care este susținută integral din donații) trebuie inclusă în categoria ”campanii promoționale, spectacole cu scop publicitar și reclamă”, potrivit HCL nr. 36/27.02.2014.

Având în vedere că această activitate de strângere de semnături pentru o inițiativă cetățenească este fără scop lucrativ și reprezintă modalitatea de exercitare a dreptului de inițiativă legislativă al cetățenilor, garantat prin art. 150 din Constituția României, republicată, și reglementată prin Legea nr. 189/1999 privind exercitarea inițiativei legislative de către cetățeni, utilizarea temporară a spațiului public pentru desfășurarea acestora este scutită de orice fel de taxe, motiv pentru care considerăm că angajații Direcției de Întreținere și Administrare a Patrimoniului Tulcea au comis un abuz în serviciu, exercitându-și funcția publică cu rea-credință.

Din nefericire, aparatul public a ajuns într-o asemenea stare de degradare, ca urmare a politizării, încât nici nu știm, exact, de ce DIAP a procedat în acest mod abuziv. Bănuim doar două motive: rea-credință sau, pur și simplu, incompetență.